Mut blogul

Pai am gandit si am decis sa mut blogul asta pe Wordpress pentru ca bloguri pe wordpress sunt mai citit in general decat bloguri pe Blogger. Noul site poate fii gasit aicia http://bisericabunulpastor.wordpress.com/

Engleza

Am facut cateva poze de programul nostru de engleza. Deja sunt vreo 30 sau 35 de copii care vin....speram sa gasim un loc mai mare in viitor ca sa avem si mai multi! :)

Blogul Sa Schimbat!

Blogul Nostru "Impartasind harul lui Dumnezeu in Ramnicu Valcea" care se afla la http://valceamissionro.blogspot.com/ sa schimbat. Acuma este numit  "Biserica Bunul Pastor". Blogul aceasta va fii folosit de Crisit si Irina pentu a scrie despre Biserica noastra si despre ce facem in timpul saptamanii cu copii. Stiu ca Cristi si Irina sunt Ocupati cu copii si nu au prea mult timp liber, doar sper ca vor scrie mai mult pe blog in viitor. 

Dumnezeu care ne slefuieste in incercari!!!

Tovmai am primit veste ca prietenul si colaboratorul meu in slujire, fratele Chuck, nu se simte bine. Vom merge la Bucuresti pentru investigatii. Va rog sa va rugati pentru noi ca Dumnezeu sa ne protejeze si in acelasi timp, intr-un mod deosebit, sa-si puna mana peste fratele Chuck. Scriptura ne spune ca trebuie sa simtim impreuna cu cei care trec prin incercari...suntem alaturi de voi dragilor!!!

Vești noi !!!

Nu știu de ce Dumnezeui a îngăduit să nu mai merg la operație săptămâna aceasta. Mi-am adus aminte de Romani 8:28 ”toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce îl iubesc pe Dumnezeu.” Se puteau întâmpla multe. Cu o zi înainte de presupusa plecare la Târgu Mureș, mi-am uitat buletinul într-o sucursală BRD din Vâlcea, apoi faptul că am sunat cu o zi înainte la clinică și m-au reprogramat, m-a scutit de banii pe care i-aș fi pierdut pe combustibil. Cine a câștigat cel mai mult din toate astea?...vă spu ce s-au rugat copiii: ”Doamne îți mulțumim că nu l-ai lăsat pe Cristi să meargă la operație.” Interpretați-o voi cum vreți. Să fiți binecuvântați!!!

A venit primăvara!!!

Nu am ma scris de ceva vreme...dar mai bine mai târziu decât niciodată. S-au întâmplat mai multe lucruri de când nu am mai scris, fiecare dintre ele având frumusețea lor aparte. Ne bucurăm de prezența în creștere a celor mici. În fiecare săptămână vin cu pasiune. Ceea ce mă încântă este faptul că îmi pun foarte multe întrebări cu privire la Dumnezeu. Niciodată nu am mai fost așa de provocat de copii, ca până acum. Dumnezeu să îi binecuvinteze. Apoi, sunt așa de bucuros de adolescenți...mă bucur că se implică în diferite activități. Doamne ține-i așa toată viața lor. Duminică am avut Cina Domnului. A fost deosebit...ne-am adus aminte de trupul și sângele Domnului Isus care au fost date pentru mântuirea noastră. La timpul rezervat adolescenților am vorbit despre modul în care trebuie să-ți alegi prietenii și unde îi poți găsi. Sper să fi fost făcut înțeles de către fiecare în parte. Luna aceasta, undeva în 17 voi merge la Tg. Mureș pentru cea de-a doua intervenție chirurgicală...vă rog să vă rugați pentru mine. Vom sista întâlnirile cu cei mici pentru 10 zile, timp în care soția mea va avea grijă de mine. Toate vor trece, dar Cristos va rămâne în veci....slavă Lui!!! Fiti binecuvântați!!!

Primul botez Nou-Testamental!!!

Vă salut în numele Domnului Isus Cristos, Mântuitorul nostru, care prin jertfa Lui de la Golgota ne-a oferit Harul împăcării. Am trăit bucuria de a oficia primul botez de când m-a chemat Dumnezeu în slujirea de păstor. A fost o experiență unică. Am scris în postarea anterioară ceva despre eveniment, dar aș vrea să vă spun mai multe. Lavinia și Mădălin, au fost niște scumpi din toate punctele de vedere. Înaintea celor prezenți au mărturisit așa cum au știut (mi-a plăcut naturalețea lor) cum a lucrat Dumnezeu în viața lor. Puteai citi pe fețele lor că ceea ce s-a întâmplat în viețile lor este real, și că trăiesc într-adevăr cu Dumnezeu. Pentru ei bătălia abia a început. Vor veni încercări, pe lângă bucurii și realizări, dar mă rog Domnului să îi ajute să treacă biruitori prin ele. Mă bucură determinarea Laviniei, și preocuparea ei de a trăi pentru Dumnezeu. Domnul să-i dea dragoste pentru lucrurile sfinte, iar pe Mădă să îl ajute să crească în fiecare zi în asemănarea lui Cristos. Vă chem să vă rugați pentru Fane. Este un om cu o inimă extraordinară, care încă nu s-a hotărât să-l mărturisească public pe Cristos. Domnul să lucreze și în viața lui în așa fel încât prin tot ceea ce face să-i fie plăcut lui Cristos.

Timpul petrecut Duminică în biserica din Băile Olănești a fost o mângâiere atât pentru mine cât și pentru cei prezenți. Fratele păstor din biserica locală ne-a adus încurajare prin Cuvânt. Mă rog ca Dumnezeu să-l binecuvinteze. Dacă cu o duminică înainte de oficierea botezului, am uitat să dau paharele fraților la Cina Domnului, nici Duminică nu a ieșit totul ca pe roate. L-am scăpat pe Mădă în apă. De fapt apa fiind prea mică, am ținut cu tot dinadinsul să-l bag sub apă, așa că i-am dat drumul, după care l-am scos afară :) Evenimentul nu a avut urmări neplăcute...Mai jos puteți vedea câteva poze de la sărbătoarea de Duminică...

Este mare bucurie în cer atunci când îl mărturiseşti pe El

Salutare tuturor,

Am avut o saptămână grozavă. Domnul a fost bun cu noi în ceea ce privește păstrarea făgăduințelor Lui, și ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări cerești...așa știe El să facă...asta este treaba Lui...Duminica trecută a fost pentru prima dată după ordinarea mea când am dat Cina Domnului. A fost un eveniment special pentru mine...firește emoțiile au fost la ele acasa. Ce să mai zic că uitasem să dau paharele fraților :) În cele din urmă am scos-o la capăt. A fost un eveniment nou, mai ales pentru cei care sunt prieteni ai bisericii. Mă rog lui Dumnezeu să își lărgească Împărăția prin fiecare dintre noi în așa fel încât tot mai mulți să putem comemora acest eveniment special, care ne aduce aminte de ceea ce Isus Cristos a săvârșit în locul nostru.

Frumos eveniment, are importanța lui, însă ceea ce m-a lăsat fără replică s-a întâmplat luni dimineața. Două persoane tare dragi familiei noastre și comunității în care slujesc, s-au decis să-l mărturisească pe Domnul Isus în apa botezului. Așa de hotărâți sunt încât au spus că nu vor să mai amâne. Mă bucur din toată inima mea pentru hotărârea lor. Cei doi sunt mamă și fiu. Să vă întărească Dumnezeu. Vă chem în numele Domnului să vă rugați pentru acest eveniment care va avea loc Duminică 14.02.2010 la Băile Olănești. Rugați-vă ca Dumnezeu să-i atingă prin Cuvântul Său și pe cei care nu au luat o hotărâre pentru Cristos. Dumnezeu să fie înălțat în tot ceea ce facem fiecare dintre noi. El merită toată gloria!
PS. Este primul botez din biserica noastră, și este doar începutul!!!

Dumnezeu este vrednic de lauda!

Am fost mai ”zgârcit” cu scrisul în ultima perioada...dar revin cu forțe proaspete. Au fost câteva zile în care s-au întâmplat o serie de lucruri....Să o luăm pe rând. Frigul se pare că i-a cam ținut acasă pe cei mici. Nu pe toți, ce-i drept, dar o parte din ei probabil că nu au mai putut veni și din această cauză. Cei care au venit au trezit în mine admirație. Mă tot gândesc la harul pe care ni l-a făcut Dumnezeu de a lucra cu acești minunați copii. Ni s-au mai adăugat câțiva; sunt așa de dulci!!!! Au întrebări la care, ce-i drept, nu mă aștept. Sunt activi, preocupați de ceea ce le spunem și mereu puși pe ”șotii”.

Timpul trece așa de repede și odată cu el trec și eu. Am făcut 31 de ani...frumoasă vârstă!!! Dacă mă uit în urmă, aș vrea să fi putut face anumite lucruri mai devreme...dar asta e...învățăm în timp. Gata, nu mai vorbesc despre mine. Să trecem la lucruri mai importante. Luna aceasta vom avea o nouă temă surpriză, temă despre care vă vom împărtăși săptămâna viitoare. Vremea a început să se schimbe...asta e bine. Ne dorim ca și cei mici să se schimbe. Știm că acest lucru se poate întâmpla prin exemplul personal, de aceea vă provoc să vă rugați împreună cu noi ca Dumnezeu să modeleze acești copii în așa fel încât fiecare să reprezinte interesele Celui Preaînalt. Vă doresc o săptămână binecuvântată și mult har în slujire...

Frumuseațea de a trăi pentru Dumnezeu

Nicăieri nu poți găsi atâta mângâiere, niciunde nu poți găsi atâta împlnire așa cum o poți găsi în Dumnezeu. De ce oare? Pentru că de cele mai multe ori oamenii caută aceste lucruri în locuri greșite. Cei mai mulți, având o neprihănire de sine, consideră că au ajuns la un nivel al faptelor încât îl pot mulțumi pe Dumnezeu. O Doamne...ce repede uită oamenii că faptele lor sunt ca o haină mânjită în ochii lui Dumnezeu, și că acestea ascund cu ele istoria tristă a omului care se păcălește pe sine.
De ce am început în acest fel? Pentru că aceasta este imaginea celor mai mulți oameni de la Râmnicu Vâlcea. Spun că îl cunosc pe Cristos, însă dacă le-ar încăpea pe mână, după ce i-ar mustra pentru păcatul lor, L-ar răstigni din nou. Dumnezeul veacului acestuia i-a orbit pe oameni încât să nu poată vedea adevărul lui Dumnezeu. Sunt trist să văd oameni care nu sunt absolut deloc interesați de ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu. Ceea ce primează sunt ei înșiși, părerile lor, mândria lor. Nu știu de ce este așa de greu ca oamenii să înțeleagă că au nevoie de Dumnezeu, însă ceea ce știu este că Dumnezeu nu se va face de râs niciodată cu privire la adevărul Său revelat. Am avut ocazia să particip la un botez nou-testamental și mi-a fost dat să predic din Scripturi. Imaginea aceea cu candidații îmbrăcați în haine albe m-a făcut încă odată să-l slăvesc pe Dumnezeu că ceea ce face El este frumos și că nimeni nu poate contesta acest lucru. Am lipsit Duminică de dimineață, dar m-am bucurat cu frații în Cristos de la Olănești. Toți erau tineri. Ce mărturie, ce impact, ce imagine. Duminică seara m-am întors la Vâlcea pentru a fi împreună cu adolescenții. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru fiecare din ei. Mă rog să fie serioși în căutarea lui Dumnezeu. Nu este ușor să slujești, dar cred că satisfacțiile sunt pe măsură. Rugați-vă împreună cu noi pentru lucrarea de la Vâlcea. Doamne ajută! Doamne, dă izbândă!

Planuri de viitor

Poate vă întrebaţi de ce un asemenea titlu? Săptămâna care a trecut ne-am reîntâlnit cu cei mici, după scurta lor vacanță. A fost plăcut să-i revedem. Am stabilit noi reguli pentru 2010, legate de buna atmosferă din cadrul programului de meditații. Este interesant modul în care copiii au răspuns acestei provocări. Pasiunea cu care au revenit trezește în noi o dorință nouă și totuși veche, de a pune mai mult din frumusețea lui Isus Cristos în viața lor. Într-una dintre zile am alocat un timp special planurilor fiecăruia pentru anul 2010. Care mai de care și-a creat o planșă cu planurile lor pentru acest an... desenele au fost amuzante, dar în același timp au transmis expresia lor interioară. De fapt, planșele copiilor au reflectat tema lunii ianuarie, care este ”La Mulți Ani 2010!”. În fiecare lună vom avea o nouă temă, pe baza căreia vom lansa o provocare copiilor de a-și folosi imaginația în reflectarea acesteia.

Două persoane dragi nouă au mai adăugat câte un an la firul vieții. Este vorba despre Ioana și Jennifer. La Mulți Ani în Domnul! Grupul de adolescenți s-a alăturat bucuriei Ioanei duminică după-amiază. Pizza a fost... mmm... tare bună, dar nimic nu se poate compara cu Cuvântul lui Dumnezeu ”servit” pe finalul întâlnirii de către Cody. Cody ne-a provocat să ne relaționăm corect față de ceilalți, deoarece așa ne poruncește Dumnezeu, să îi tratăm pe alții așa cum noi așteptăm să fim tratați. Felicitări Cody... un mesaj binevenit. Sper ca tinerii, și nu numai, să ia aminte. Iată câteva poze de la întâlnirea de duminică seara...

La Multi Ani 2010!!!

Aşa bun a fost Dumnezeu cu noi că ne-a ajutat să trecem cu bine într-un nou an...un an care sunt convins că ne va rezerva multe surprize. A trecut vacanţa celor mici, prin urmare, anul acesta ne stă înainte provocarea de a-i cunoaşte mai bine, de a investi în vieţile lor tot mult din frumuseţea împărăţiei lui Dumnezeu; la acestea adăugând probabil şi alte lucruri noi. Nu ştiu cum va arăta 2010 economic, dar ştiu un lucru şi anume că Dumnezeu nu a fost niciodată în criză...El este acelaşi, şi nu se va schimba niciodată. Personal aştept să văd modul în care El va lucra în noi şi prin noi în acest an. Nu vreau să-mi fac multe planuri ca nu cumva să-mi pară rău că nu le-am putut îndeplini, însă îmi doresc ca anul acesta să fiu mai eficient, atât eu cât şi echipa cu care lucrez.
Desi nu am fost cu cei mici pe perioada vacanţei, am avut ocazia să fiu împreună cu congregaţia. Am căutat "să gustăm şi să vedem cât de bun este Domnul". Duminica trecută, după timpul petrecut cu adolescentii, am avut ocazia plăcută de a fi acasă la Karina (una dintre adolescentele care vin la întâlnirile noastre)unde am avut un timp plăcut. Ne-am spus parte din dorinţele pe care le avem pe 2010, după care am înfulecat din delicoasele bucate pregătite de doamne Cristina, mama Karinei. Domnul să binecuvinteze această familie şi să o facă să trăiască din toata inima pentru El. Aveţi mai jos câteva poze...